PRISÁCĂ, prisăci, s. f. Loc unde sunt așezați stupii, unde se cresc albine; totalitatea stupilor aflați pe acest loc; stupină. ♦ (Cu sens colectiv) Albinele dintr-o stupină. – Et. nec. Vezi definitia »

TRICOCEFALÓZĂ, tricocefaloze, s. f. Boală provocată de tricocefali și caracterizată prin anemie, enterită și unele tulburări nervoase. – Din fr. trichocéphalose. Vezi definitia »

PENEPLÉNĂ s. f. suprafață plană sau ușor ondulată din eroziunea fluvială a unui teren muntos. (< fr. pénéplaine) Vezi definitia »

BIBLIOTÉHNICĂ s. f. Tehnica producerii materiale a unei cărți. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie. Vezi definitia »

GLÉRĂ s.f. (Biol.) Secreție albicioasă și cleioasă a unei mucoase; mucozitate. ♦ Albuș de ou crud. [< fr. glaire]. Vezi definitia »