mingeác (-curi), s. n. – 1. Vagin. – 2. Damă la jocurile de cărți. Țig. minğ (Graur 170; M. L. Wagner, BF, X, 15; Juilland 168), cf. tc. minca. Cuvînt de argou. Vezi definitia »

IAC s.m. Animal rumegător domestic din Tibet, folosit pentru cărat poveri. Vezi definitia »

ciopârtác, -ă, adj. (reg.) cu coada scurtă, cu coada fără sfichi (smocul de păr din vârf). Vezi definitia »

malac, -ă, malaci, -e s. m., s. f., adj. (om) corpolent / masiv / zdravăn. Vezi definitia »

MARTÁC, martaci, s. m. (Pop.) Stâlp, bârnă, par de lemn, întrebuințat ca material de construcție. – Din tc. mertek. Vezi definitia »