Definita cuvantului regulă
RÉGULĂ, reguli, s. f. 1. Normă, lege pe baza căreia are loc un proces, se desfășoară o activitate sau se produce un fenomen; precept. ♦ Mod de a rezolva o serie de probleme care au anumite caracteristici comune. ◊ Regulă de trei = metodă pentru determinarea celei de a patra proporționale a trei numere date. Regulă de trei simplă = regulă de trei în care numerele sunt direct proporționale. Regulă de trei compusă = regulă de trei în care cea de a patra proporțională se referă la numere care sunt și ele deduse printr-o regulă de trei. ♦ Obicei, linie de conduită, principiu conducător. 2. Rânduială, ordine; regularitate. ◊ Loc. adv. De regulă = de obicei, în mod obișnuit. În (bună) regulă = în ordine, așa cum se cuvine. În toată regula = după toate regulile, în lege. 3. (Pop.) Menstruație. – Din lat. regula, it. regola (cu unele sensuri după fr. règle).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu regulă
SÉCTĂ, secte, s. f. Comunitate religioasă desprinsă de biserica oficială respectivă; p. ext. grup (închis) alcătuit din adepții unei doctrine (filozofice sau politice). – Din fr. secte, lat. secta. Vezi definitia »
PULORÓZĂ s.f. Boală contagioasă a puilor de găină transmisă prin ouă, care provoacă moartea puilor după ecloziune. [< fr. pullorose]. Vezi definitia »
VÂJIITÚRĂ s. f. v. vâjâitură. Vezi definitia »
BARCÁNĂ s. f. dună mobilă de nisip, în formă de semilună, perpendiculară pe direcția vântului, în deșerturi. (< fr. barkhane) Vezi definitia »
ȚIGARÉTĂ s.f. Țigară. / < germ. Zigarette, cf. fr. cigarette]. Vezi definitia »