CIRENÁIC, -Ă, cirenaici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (În sintagma) Școala cirenaică = curent filozofic din Grecia antică ce susținea că scopul esențial al vieții ar fi cultivarea rațională a plăcerilor. 2. S. m. Adept al școlii cirenaice. [Pr.: -na-ic] – Din fr. cyrénaïque. Vezi definitia »

ONOMATOPÉIC, -Ă, onomatopeici, -ce, adj. (Despre cuvinte, fraze, versuri etc.) Cu caracter de onomatopee, format din onomatopee; imitativ, onomatopoetic. [Pr.: -pe-ic] – Din fr. onomatopéique. Vezi definitia »

ANÉMIC, -Ă, anemici, -e, adj. (Adesea fig.) Care suferă de anemie. – Fr. anémique. Vezi definitia »

SUBCLÍNIC, -Ă adj. (Despre boli) Care nu determină manifestări evidente; cu o simptomatologie slabă. [< sub- + clinic]. Vezi definitia »

PALEOLÍTIC s.n. Prima epocă a istoriei, caracterizată prin folosirea pietrei cioplite. // adj. Care datează din această epocă. [< fr. paléolithique, cf. gr. palaios – vechi, lithos – piatră]. Vezi definitia »