CONTRAPÁNTĂ s. f. pantă, opus altei pante. (< fr. contrepente) Vezi definitia »

EPÍSTOLĂ, epistole, s. f. 1. (Rar) Scrisoare. 2. Specie literară în versuri aparținând poeziei didactice, în care se tratează un subiect filozofic, moral, artistic etc. sub formă de scrisoare. – Din lat. epistola. Vezi definitia »

ARHIVA ROMÂNEASCĂ, prima publicație periodică românească de istorie, apărută la Iași în anii 1840 și 1845, sub redacția lui M. Kogălniceanu; a reapărut între 1939 și 1945/1946; tomurile I și II au fost reeditate în 1860 și 1862. Vezi definitia »

CUTÚMĂ s. f. normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiție; consuetudine. (< fr. coutume) Vezi definitia »

chírcă (-ci), s. f. – Sapă. Rus. kirka (Philippide, Viața rom., IV (1907), p. 39; DAR). Cuvînt rar, în Mold. și Dobr. Vezi definitia »