scutureálă, scuturéli, s.f. (reg.) 1. (în sintagmă) scutureală de nori = ploaie de vară ușoară și de scurtă durată; scuturătură. 2. ștergere a prafului de pe obiectele din casă; curățenie, dereticare, dereticat, scuturare, scuturat. 3. scuturare a pomilor fructiferi, scuturiș; fructe scuturate de vânt sau recoltate prin scuturare. Vezi definitia »

VÍLĂ s.f. 1. Reședință rurală în Imperiul roman sau în evul mediu. 2. Casă elegantă înconjurată de grădină. [< fr. villa, it., lat. villa]. Vezi definitia »

BLÚZĂ s. f. 1. obiect de îmbrăcăminte, lung până la brâu, cu mâneci, pe care îl poartă femeile. 2. haină de pânză pe care o poartă militarii vara, în locul vestonului. ◊ haină de protecție purtată de muncitori în timpul lucrului. (< fr. blouse) Vezi definitia »

CĂCĂDÚȘĂ, căcădúșe, s. f. Măceașă. (din căcăder) Vezi definitia »

ZĂLĂUÁNCĂ, zălăuánce, s.f. Femeie născută și crescută în municipiul Zalău. ♦ Locuitoare din municipiul Zalău. [sil. -lă-uan-, g.-d. art. zălăuáncei] (din zălăuan + suf. -că) Vezi definitia »