pipiță, pipițe s. f. (peior.) fată; femeie; tipă, individă. Vezi definitia »

LÓJĂ s. f. 1. fiecare dintre despărțiturile amenajate în jurul unei săli de spectacol. 2. cameră în care stă portarul unei instituții în timpul serviciului. 3. organizație francmasonică. 4. (bot.) locul (2). 5. cavitate în care se află un organ sau altă formație anatomică. 6. fiecare dintre cavitățile în care e împărțit corpul hexacoralierilor sau madreporilor. (< fr. loge) Vezi definitia »

HÚRTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu hurta = cu grămada, cu toptanul. La hurtă = la întâmplare, fără alegere. [Var.: vúrtă s. f.] – Din ucr. hurt. Vezi definitia »

HEPARÍNĂ s. f. substanță anticoagulantă produsă de ficat, mușchi etc., folosită în tratamentul infarctului miocardic, al tromboflebitelor etc. (< fr. héparine) Vezi definitia »

PERIMAXILÍTĂ s.f. (Med.) Periostită a maxilarelor. [< fr. périmaxillite]. Vezi definitia »