căcat, căcați I s. m. (vulg.) 1. materii fecale. 2. persoană cu o conduită abominabilă. II. s. n. pl. căcaturi 1. fleacuri; lucruri de calitate inferioară. III interj. ei, aș! Vezi definitia »

SĂRĂTURÁT, -Ă, sărăturați, -te, adj. (Despre soluri) Care este îmbibat cu săruri vătămătoare pentru plante; sărăturos. – Sărătură + suf. -at. Vezi definitia »

CALVÁT, -Ă adj. (Latinism) Devenit chel; chelit. ♦ Lipsit de vegetație. [< lat. calvatus]. Vezi definitia »

CLORÁT, clorați, s. m. Sare a acidului cloric, cu proprietăți oxidante și explozive. – Din fr. chlorate, germ. Chlorat. Vezi definitia »

RABÁT s. n. reducere de preț, scăzământ, bonificație ce se acordă de vânzător cumpărătorului. ♦ ~ comercial = parte din venitul net creat în sfera producției materiale destinată acoperirii cheltuielilor de circulație a mărfurilor și asigurării beneficiului întreprinderilor și organizațiilor comerciale. (< germ. Rabatt) Vezi definitia »