Definita cuvantului remanență
REMANÉNȚĂ, remanențe, s. f. (în sintagmele) Remanență electrică = stare de polarizare a unui corp electric păstrată de acesta după anularea câmpului electric polarizator extern. Remanență magnetică = stare de magnetizare a unui corp feromagnetic păstrată de acesta după anularea câmpului de magnetizare exterior. – Din fr. rémanence.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu remanență
ARHITECTÚRĂ s.f. 1. Știința și arta de a proiecta și de a construi clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, determinate de caracterul și de destinația construcțiilor. 2. Stilul, caracterul distinctiv al unei construcții sau al unei epoci. 3. (Fig.) Structură armonioasă (mai ales a unei opere literare). ♦ Alcătuire internă; construcție; constituție. [Gen. -rii. / < lat. architectura, fr. architecture]. Vezi definitia »
MAGNETOSTÁTICĂ s.f. – V. magnetostatic (1) [DEX'98] Vezi definitia »
PARÚRĂ s.f. Podoabă purtată de mirese pe cap. [Pron. și parüră. / < fr. parure]. Vezi definitia »
HEMATOSALPINGÍTĂ s. f. hematom al trompei uterine. (< fr. hématosalpingite) Vezi definitia »
a nu lăsa piatră pe piatră expr. a distruge din temelii, a distruge complet. Vezi definitia »