NUTÁNT, -Ă adj. (despre organele plantelor) cu partea terminală aplecată în jos. (< fr. nutant, lat. nutans) Vezi definitia »

ANCOMBRÁNT, -Ă adj. (franțuzism) Care încurcă (trecerea); incomod, neplăcut, plicticos. [< fr. encombrant]. Vezi definitia »

LOCOTENÉNT, locotenenți, s. m. 1. Grad de ofițer superior sublocotenentului și inferior locotenentului-major; persoană care are acest grad. ◊ Locotenent-major = grad de ofițer superior locotenentului și inferior căpitanului; persoană care poartă acest grad. Locotenent-colonel = grad de ofițer superior mai mare decât maiorul și inferior colonelului; persoană care poartă acest grad. (Înv.); Locotenent-comandor = grad de ofițer în aviația sau marina militară, echivalent cu maiorul; persoană care purtă acest grad. 2. (Înv.) Persoană care ține locul unui demnitar. – Din it. locotenente. Vezi definitia »

HEXAVALÉNT, -Ă adj. (Despre elemente) Care are valența 6. [< fr. hexavalent, cf. gr. hex – șase, lat. valere – a valora]. Vezi definitia »

GERÁNT, -Ă, geranți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care gerează. [Var.: giránt, -ă s. m. și f.] – Din fr. gérant. Vezi definitia »