PRIMOGENITÚRĂ s. f. Întâietate, prioritate pe care o are (în unele țări) cel dintâi născut dintre mai mulți frați în dobândirea anumitor drepturi; primogenit. – Din fr. primogéniture. Vezi definitia »

pintăríță, pintăríțe, s.f. (reg.) 1. ospătăriță. 2. femeie de moravuri ușoare. Vezi definitia »

ELASTOCINÉTICĂ s.f. Parte a elastomecanicii care studiază vibrațiile elastice ale corpurilor solide deformabile, fără a ține seama de cauzele pe care le produc. [< fr. élastodynamique]. Vezi definitia »

PANÍCULĂ s.f. v. panicul. Vezi definitia »

TUBERCULÍNĂ s. f. toxină secretată de bacilul Koch. (< fr. tuberculine) Vezi definitia »