Definita cuvantului ruptură
RUPTÚRĂ, rupturi, s. f. 1. Faptul de a se rupe; întrerupere a continuității materiei, fig. a relațiilor, a colaborării dintre oameni. 2. Loc în care un obiect este rupt; sfâșietură, spărtură, gaură. ♦ Locul unde un teren este rupt de ape, de puhoaie. ◊ Ruptură de pantă = loc în care pornește brusc panta unui deal sau a unui munte. 3. Bucată ruptă din ceva. ♦ Zdreanță, cârpă. – Rupt2 + suf. -ură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ruptură
ALANTOÍDĂ, alantoide, s. f. Una dintre anexele embrionare la animalele vivipare și ovipare. ♦ (La pl.) Animale vertebate care au această embrionară. – Din fr. allantoïde. Vezi definitia »
SAVÚRĂ s. f. 1. material pietros granulat, rezultat din concasarea rocilor la macadamuri și la prepararea asfaltului. 2. (mar.) lest. (< ngr. savura) Vezi definitia »
ALĂSÍDĂ s. f. v. alesidă. Vezi definitia »
BIOGENÉZĂ s.f. 1. Răspândire a vieții; istorie a răspândirii ființelor vii; biogenetică, biogenie. 2. Teorie potrivit căreia originea viețuitoarelor este tot într-o ființă vie. [< fr. biogenèse, germ. Biogenese, cf. gr. bios – viață, genesis – origine]. Vezi definitia »
CASÁTĂ s. f. înghețată cu fructe mai consistentă și dispusă în straturi. (< it. cassata, fr. cassate) Vezi definitia »