SUBPRESIÚNE, subpresiuni, s.. Presiune mai joasă decât o presiune de referință. [Pr.: -si-u-] – Sub¹- + presiune (după germ. Unterdruck). Vezi definitia »

REȚÍNE vb. I. tr. 1. a ține în loc, a împiedica de la ceva. ◊ a ține închis, arestat, a priva de libertate. 2. a ține asupra sa, a păstra. 3. a rezerva. 4. a opri o parte dintr-o sumă de bani cuvenită cuiva. 5. a ține minte. 6. (jur.) a se admite de către instanță existența unei stări de fapt pe baza probelor. II. tr., refl. (fig.) a (se) stăpâni. (după fr. retenir) Vezi definitia »

ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând o anumită concepție); comportare. ◊ Expr. A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. – După fr. attitude (it. attitudine). Vezi definitia »

VOLIȚIÚNE s.f. (Psih.) Act de voință. [Cf. fr. volition]. Vezi definitia »

PRESUPÚNE vb. tr. 1. a admite pentru un moment că ceva este posibil sau adevărat, a crede, a socoti. 2. a necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. (după fr. présupposer) Vezi definitia »