PODÍȘCĂ, podiști, s. f. 1. Podeț. ♦ Punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval. ♦ (Pop.) Bac. 2. Platformă de scânduri care servește ca loc de lucru sau de observație. ♦ (Rar) Estradă. ♦ (Rar) Palier. – Pod + suf. -ișcă. Vezi definitia »

TESCOVÍNĂ, (rar) tescovine, s. f. Ceea ce rămâne după stoarcerea fructelor, mai ales a strugurilor sau a sfeclei de zahar; boștină. ◊ Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea resturilor rămase după stoarcerea mustului din struguri. – Cf. sl. tĕskŭ. Vezi definitia »

DELICVÉNȚĂ s.f. v. delincvență. Vezi definitia »

FORFECĂTÚRĂ, forfecături, s. f. Forfecare; fig. muștruluială, bătaie. – Forfeca + suf. -ătură. Vezi definitia »

NOOSFÉRĂ s. f. înveliș al Pământului desemnând omenirea, ființele inteligente. (< fr. noosphère) Vezi definitia »