ráftă s.f. (reg.) parte de contribuție, cotă; (în expr.) a fi raftă = a se achita, a fi chit; a spune raftă = a spune adevărul, a vorbi drept. Vezi definitia »

TOMBATÉRĂ, tombatere, s. f. Acoperământ al capului sau îmbrăcăminte de modă orientală, care se purta în trecut. ♦ Fig. Persoană cu idei învechite, retrograde. [Var.: (înv.) tompatéră s. f.] – Din ngr. ton patéra „[care imită] pe tata”. Vezi definitia »

DIECÍȚĂ, diecițe, s. f. (Reg.) Soție de diac. [Pr.: di-e-] – Diac + suf. -iță. Vezi definitia »

HANGIOÁICĂ, hangioaice, s. f. (Rar) Hangiță. – Hangiu + suf. -oaică. Vezi definitia »

ELECTROLÍZĂ s.f. (Fiz.) Migrațiune a ionilor unui electrolit către electrodul la care s-a aplicat o diferență de potențial potrivită. [< fr. électrolyse, cf. fr. électro-, gr. lysis – desfacere]. Vezi definitia »