Definita cuvantului retăbăcire
RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s. f. Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre. – Re1- + tăbăcire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu retăbăcire
POSTSINCRONIZÁRE, postsincronizări, s. f. Operație tehnică prin care se adaugă cuvintele și muzica unui film deja înregistrat. – După fr. postsynchronisation. Vezi definitia »
TRESĂLTÁRE, tresăltări, s. f. Acțiunea de a tresălta și rezultatul ei; tresărire. – V. tresălta. Vezi definitia »
CONDIȚIONÁRE s.f. 1. Acțiunea de a condiționa. ♦ Stabilire a unui raport de dependență. 2. (Tehn.) Operație prin care se aduce un material într-o anumită stare (dorită) de umiditate, de temperatură etc. [< condiționa]. Vezi definitia »
PODÍRE, podiri, s. f. Acțiunea de a podi și rezultatul ei; podit1. – V. podi. Vezi definitia »
PROFORISÍRE, proforisiri, s. f. v. PROFORISI. – [DLRM, Sinonime] Vezi definitia »