Definita cuvantului retăbăcire
RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s. f. Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre. – Re1- + tăbăcire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu retăbăcire
VIRDÁRE, virdări, s. f. Specie de ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb (Picus viridis). [Var.: verdáre s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »
BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influența birocrației. – V. birocratiza. Vezi definitia »
PUȚULUÍRE s. f. v. puțului. [Sinonime] Vezi definitia »
ACCEPTÁRE s.f. Acțiunea de a accepta și rezultatul ei; primire, consimțire. ♦ (Cont.) Consimțământul întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare; ordinul dat băncii pentru achitarea documentului de plată acceptat. [< accepta]. Vezi definitia »
ÎMBĂTÁRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) îmbăta (1) și rezultatul ei; amețeală. 2. Fig. Tulburare adâncă (și plăcută); încântare. – V. îmbăta. Vezi definitia »