DISCÁNT s. n. 1. vocea cea mai înaltă a unei texturi muzicale. 2. registru înalt al orgii sau armoniului. 3. regiunea superioară (acută) a ambitusului unui instrument muzical. (< germ. Diskant) Vezi definitia »

POLICARBURÁNT adj. motor ~ = motor care poate funcționa cu întreaga gamă de combustibil. (< fr. polycarburant) Vezi definitia »

ALINIAMÉNT, aliniamente, s. n. Poziția mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii. ◊ Aliniament de teren = linie de teren marcată prin jaloane, țăruși etc. [Pr.: -ni-a-] – După fr. alignement. Vezi definitia »

NECOMBATÁNT, -Ă, necombatanți, -te, adj., s. m. (Persoană, militar) care în timp de război nu participă efectiv la lupte, îndeplinind misiuni auxiliare în spatele frontului. – Ne- + combatant (după fr. non-combattant). Vezi definitia »

PASTIFIÁNT, -Ă, pastifianți, -te, adj., s. n. (Substanță) care permite obținerea unei paste. – Din pastă (după plastifiant). Vezi definitia »