SITUAȚIONISM s. n. mișcare contestatară îndreptată împotriva structurilor actuale ale societății. (< fr. situationnisme) Vezi definitia »

CALVINÍSM s. n. Doctrină protestantă întemeiată în sec. XVI de Calvin. – Din fr. calvinisme. Vezi definitia »

PRERAFAELITÍSM s. n. curent afirmat deopotrivă în pictură și în poezie, în Anglia, la mijlocul sec. XIX, ca o reacție împotriva academismului, care, considerând operele predecesorilor lui Rafael ca apogeu al picturii, milita pentru o întoarcere la puritatea artei acestora. (< engl. preraphaelitism, după fr. préraphaélisme) Vezi definitia »

DIMORFÍSM s. n. 1. Proprietate a unei substanțe de a cristaliza în două forme deosebite. 2. Existența a două forme distincte la una și aceeași specie de animale sau de vegetale (în funcție de sex, de sezon etc.). – Din fr. dimorphisme. Vezi definitia »

SOLIPSÍSM s.n. Concepție filozofică idealist-subiectivă potrivit căreia există numai omul și conștiința lui, iar restul lumii, inclusiv ceilalți oameni, nu ar exista decât în această conștiință. [< fr. solipsisme, cf. lat. solus – singur, ipse – însuși]. Vezi definitia »