RICOȘÉU, ricoșeuri, s. n. Faptul de a ricoșa. ♦ înscriere a proiectilului pe o nouă traiectorie când întâlnește pământul sau alt obstacol sub un unghi mic, până la 20 Vezi definitia »

LACHÉU, lachei, s. m. 1. Servitor în casele aristocrate îmbrăcat în livrea; fecior, valet. 2. Fig. Persoană slugarnică, servilă. – Din fr. laquais. Vezi definitia »

ETAMBRÉU, etambreuri, s. n. Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg, sau în bordaj, la pupă, pentru trecerea axului cârmei. – [Pl. și: etambreie] – Din fr. étambrai. Vezi definitia »

CRUSTACÉU, -ÉE I. adj. care formează o crustă. II. s.n. pl. clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială și corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar. (< fr. crustacé/s/) Vezi definitia »

șutéu, șutéi, s.m. și șutéie, s.n. (reg.) 1. (s.m.; înv.) brutar. 2. (s.n.) anexă într-o gospodărie (care servește ca bucătărie, în care se găsește cuptorul de copt pâine sau velnița). 3. (s.n.; în forma: șâtău) vas în care se pune cânepa toarsă. 4. (s.n.; în forma: șutău) leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele. Vezi definitia »