Definita cuvantului ridicătură
RIDICĂTÚRĂ, ridicături, s. f. 1. Înălțime, proeminență. ♦ Loc ridicat; dâmb. 2. Faptul de a ridica (lucruri grele). – Ridica + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ridicătură
TRÓMBĂ2 s.f. Instrument muzical de suflat, din alamă, cu tub circular; trompetă. [< it. tromba(clarino)]. Vezi definitia »
páprică s. f. (Trans.) Ardei, boia roșie de ardei. Mag. paprika (Cihac, II, 242). – Der. papricaș, s. n. (tocană cu mult ardei, după obicei unguresc), din mag. paprikás. Vezi definitia »
ESPERIÉNȚĂ s. f. v. experiență. Vezi definitia »
OTOSCLERÓZĂ, otoscleroze, s. f. (Med.) Scleroză a timpanului. – Din fr. otosclérose. Vezi definitia »
NOTOCÓRDĂ s.f. v. notocord. Vezi definitia »