ORTÓZĂ, ortoze, s. f. Mineral din grupul feldspaților, cu aspect lăptos, roșiatic sau gălbui și cu luciu sticlos sau sidefos, întrebuințat în ceramică sau în industria sticlei; ortoclaz. – Din fr. orthose. Vezi definitia »

EPANORTÓZĂ s. f. figură retorică constând în retractarea sau reluarea a ceea ce s-a spus în același enunț, în scopul corectării enunțului sau a unei noțiuni; corecție. (< fr. épanorthose, gr. epanorthosis) Vezi definitia »

VARICOFLEBÍTĂ s.f. (Med.) Infecție latentă într-o venă varicoasă. [< fr. varicophlébite]. Vezi definitia »

AGHEÁSMĂ s. f. (În religia creștină) Apă sfințită. ♦ (Glumeț) Rachiu. [Var.: aiásmă s. f.] – Din sl. agiazma. Vezi definitia »

valvolínă s. f., g.-d. art. valvolínei; pl. valvolíne Vezi definitia »