PRESTIDIGITATÓR, prestidigitatori, s. m. 1. Specialist în prestidigitație (care dă reprezentații publice); scamator. 2. Fig. Persoană care posedă o mare agilitate a mâinilor. – Din fr. prestidigitateur. Vezi definitia »

APRETÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care apretează țesături, piei etc. (< fr. apprêter) Vezi definitia »

STROPUȘÓR, stropușori, s. m. Stropuleț. – Strop + suf. -ușor. Vezi definitia »

ÎNGRIJITÓR, -OÁRE, îngrijitori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Rar) Persoană care îngrijește pe cineva, care poartă cuiva de grijă. ♦ (La f.) Femeie care îngrijește un bolnav. 2. S. m. și f. Persoană însărcinată cu menținerea curățeniei (și supravegherea) unei instituții, a unui imobil, a unei locuințe etc. 3. Adj. (Înv.) Îngrijorător – Îngriji + suf. -ător. Vezi definitia »

căpriór (căprióri), s. m. – 1. Animal rumegător sălbatic, mai mic decît cerbul. – 2. Cușac, riglă. – 3. Suport, stativ. – Mr. numai căprioară, s. f. Lat. capreŏlus (Pușcariu 208; Candrea-Dens., 251; REW 1649; DAR); cf. alb. kaprual (Philippide, II, 636, it. capriuolo, prov., cat. cabriol, fr. chevreuil. Sensul 2 este și romanic, cf. calabr. crapijolu, fr. chevron, sp. cabrio, toți cu același sens. Der. căprioară, s. f. (femela căpriorului); căprioraș, s. m. (unul din cei patru pari care formează scheletul scrînciobului); căpriori, vb. (a fixa căpriorii la o construcție); căprioreală, s. f. (acțiunea de a fixa căpriorii; sistem de căpriori sau ziduri de apărare). Vezi definitia »