PÍSTĂ s.f. 1. Urmă; făgaș. ♦ Pistă sonoră = parte a unui film, a unei benzi de magnetofon etc. pe care sunt imprimate sunetele. 2. Teren amenajat pentru curse, pentru schi, pentru întreceri sportive etc. 3. Teren special amenajat pentru decolarea și aterizarea avioanelor. [< fr. piste, cf. it. pista]. Vezi definitia »

PRĂȘTÍNĂ¹, prăștini, s. f. (Reg.) Rachiu de tescovină sau de drojdie; boștină. – Din bg. praština. Vezi definitia »

angelícă (angelíci), s. f. – Plantă (Archangelica officinalis). – Var. anghelică, anghelină. Lat. angelica (sec. XIX); var. din ngr. ἀγγέλιϰα (Candrea). Din aceeași familie face parte angelic, adj., din fr. angélique, it. angelico. Vezi definitia »

COTINEÁȚĂ s. f. v. coteneață. Vezi definitia »

MARÉMĂ s. f. pământ, teren mlăștinos și nesănătos. (< fr. maremme) Vezi definitia »