PESIMÍSM s. n. 1. predispoziție de a vedea totul într-o lumină sumbră, deprimantă. 2. concepție filozofică potrivit căreia în lume predomină răul, suferința, absurdul. (< fr. pessimisme) Vezi definitia »

MAZDEÍSM s.n. Religia vechilor perși, întemeiată pe principiul binelui și al răului. [Pron. -de-ism. / < fr. mazdeisme, cf. zend. mazda]. Vezi definitia »

s.m. Cuvant de origine sumero-akadiana,= zeul care va stapani lumea, / zeul din umbra, necunoscut inca, nestiut de nimeni. Vezi definitia »

CAVALERÍSM s.n. Atitudine de cavaler; vitejie; lealitate; amabilitate, bunăvoință. [< cavaler + -ism]. Vezi definitia »

TIMPANÍSM s. n. 1. timpanită. 2. sunet care se aude la percuția unui abdomen balonat. (< fr. tympanisme) Vezi definitia »