ORTOPEDÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul deformațiilor oaselor și articulațiilor corpului. [Gen. -iei. / < fr. orthopédie, germ. Orthopädie, cf. gr. orthos – drept, paideia – creștere]. Vezi definitia »

LAMINÁRIE s.f. Algă brună marină, folosită în chirurgie pentru dilatarea anumitor căi fistuloase. [Gen. -iei. / < lat. laminaria, cf. fr. laminaire]. Vezi definitia »

MAGNETOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază relațiile dintre structura moleculară a substanțelor și proprietățile lor magnetice. [Gen. -iei. / cf. fr. magnétochimie]. Vezi definitia »

PALIMFRAZÍE s. f. repetare continuă a unui cuvânt sau fraze, a unei rime ori a unui vers. (< fr. palimphrasie) Vezi definitia »

SATURÁȚIE s. f. 1. stare a unui sistem fizico-chimic sau tehnic pentru care anumite mărimi au atins valoarea maximă; stare a unei soluții care conține cea mai mare cantitate posibilă dintr-un corp dizolvat în ea. ◊ stare a unui compus care nu mai conține valențe libere. 2. (fig.) satisfacere maximă a cuiva; (p. ext.) îmbuibare; sațietate (2). ♦ până la ~ = atât cât poate suporta cineva. (< fr. saturation, lat. saturatio) Vezi definitia »