scociorâre, scociorâri, s.f. 1. (înv., pop. și fam.) scormoneală, scormonire. 2. (înv. și pop.) scotocire, răscolire, răvășire, scorbelire, scortelire. 3. (înv. și pop.) ivire, scoatere la lumină. 4. (reg.) percheziționare. 5. (fig.; pop.și fam.) cercetare atentă, analizare profundă. 6. (reg.) iscodire, spionare. 7. (reg.; în forma: scorocire) însușire (pe baza studiului și exercițiilor). 8. (înv.) răspândire, împrăștiere. 9. (reg.; despre oi) împingere, îmboldire, înțepare, pentru a răsfira. 10. (reg.; în forma: scorocire; despre vești, păreri) difuzare, emitere. 11. (reg.) născocire. 12. (fig.; înv. și reg.) ridicare, înălțare. 13. (fig.; înv. și reg.) ațâțare, stârnire, agitare. 14. (reg.) enervare; înfuriere; răstire; agresivitate. 15. (reg.; despre vite) agitare înainte de împreunare. 16. (înv.) trezire. 17. (înv. și reg.) ivire, apariție; iscare, stârnire. Vezi definitia »

vătămáre s. f., g.-d. art. vătămắrii; pl. vătămắri Vezi definitia »

DECLAMÁRE s.f. Faptul de a declama; declamație. [< declama]. Vezi definitia »

PREFILTRÁRE s. f. filtrare prealabilă a apei printr-un prefiltru. (după fr. préfiltration) Vezi definitia »

SUPRAÎNCĂRCÁRE, supraîncărcări, s. f. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei. [Pr.: -pra-în-] – V. supraîncărca. Vezi definitia »