DEZLĂNȚUÍRE, dezlănțuiri, s. f. Acțiunea de a (se) dezlănțui și rezultatul ei. – V. dezlănțui. Vezi definitia »

NESUBORDONÁRE s. f. v. INSUBORDONARE. Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare. [DEX '98] Vezi definitia »

EFECTUÁRE s.f. Acțiunea de a efectua și rezultatul ei; facere, pregătire. [< efectua]. Vezi definitia »

ELUVIONÁRE s. f. ridicare a sărurilor și a substanțelor coloide din straturile inferioare ale unui sol către cele superioare. (după fr. éluvionnement) Vezi definitia »

NERĂBDÁRE s. f. Lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare. ♦ Enervare, iritare; nervozitate. – Ne- + răbdare. Vezi definitia »