Definita cuvantului caduc
CADÚC, -Ă, caduci, -ce, adj. Lipsit de trăinicie; șubred, pieritor. ♦ (Despre frunze, flori etc.) Care cade înainte de vreme; care cade în fiecare an. ♦ (Despre acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală. – Din fr. caduc, lat. caducus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu caduc
PĂTÚC, pătucuri, s. n. Pătuț. – Pat1 + suf. -uc. Vezi definitia »
stuc (-curi), s. n. – Material folosit în decorații arhitectonice; decorație arhitectonică. – Var. ștuc, și der. Fr. stuc. – Der. stuca, vb. (a orna cu stuc); stucatură, s. f., din it. stuccatura. – Var. din germ. Stuck (Borcea 213). Vezi definitia »
a sta sub papuc expr. (iron. – d. bărbați) a fi docil, a se lăsa condus în tot ceea ce face de o femeie. Vezi definitia »
BOCLÚC s. n. v. bucluc. Vezi definitia »
buciúc (buciúcuri), s. n. – Steag, drapel turcesc. – Var. bunciuc. Tc. bu(n)çuk (Șeineanu, III, 29), cf. rus. bunčuk. Vezi definitia »