BIGAMÍE s. f. situație a cuiva căsătorit cu două persoane în același timp. (< fr. bigamie) Vezi definitia »

MANÍE s.f. 1. Stare psihică bolnăvicioasă manifestată prin obsesia unei idei fixe. 2. Obsesie, preocupare exclusivă pentru ceva; ciudățenie, toană. [Gen. -iei. / cf. fr. manie, lat. mania, gr. mania – furie]. Vezi definitia »

PLANÁȚIE s.f. (Geol.) Proces de netezire a regiunilor înalte și accidentate ale scoarței terestre, datorită factorilor modificatori externi. [< engl. planation]. Vezi definitia »

scenăríe, scenăríi, s.f. (înv.) 1. punere în scenă a unui spectacol dramatic; scenariu. 2. decor montat pe scenă. Vezi definitia »

PIROGNOSTÍE s.f. (Chim.) Metodă de analiză folosită mai ales pentru determinarea metalelor dintr-un mineral, constând în încălzirea acestuia într-o flacără de suflător. [< fr. pyrognostie, cf. gr. pyr – foc, gnostike – cunoaștere]. Vezi definitia »