bănát (bănáturi), s. n. – 1. Necaz, supărare, amărăciune. – 2. Ciudă, pizmă. – 3. Bănuială. Mag. bánat (Gáldi, Dict., 103), cf. bănui. Vezi definitia »

SATURÁT, -Ă adj. (Despre un sistem fizico-chimic) Care nu mai are valențe libere; adus în stare de saturație. [Cf. fr. saturé]. Vezi definitia »

REZUMÁT, -Ă, rezumați, -te, adj. v. REZUMA. – [DEX '98] Vezi definitia »

ARMÁT, -Ă adj. 1. înarmat. ◊ (bot.) prevăzut cu organe de apărare; spinos. 2. forțe ĕ = ansamblul mijloacelor militare ale unei țări. ◊ (despre un conflict) însoțit de acțiuni militare. 3. (despre o armă de foc) pregătită pentru tragere. 4. (despre beton) prevăzut cu o armătură. (< fr. armé) Vezi definitia »

FASCIÁT, -Ă adj. (Herald.; despre scuturi) Împărțit orizontal în șase fascii (4) [în DN] din două smalțuri alternate (culoare și metal). [Pron. -ci-at. / cf. fr. fascié]. Vezi definitia »