HÁRA-PÁRA s.f., adv. (Fam.; în expr.) A face (o) hara-para = a face, a provoca o învălmășeală, o vânzoleală; a face harcea-parcea. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

purpurá, purpuréz, vb. I (înv.) a împurpura, a înroși. Vezi definitia »

GENERÁ vb. I. tr. A produce, a forma, a compune; a da naștere la... [< fr. générer, it., lat. generare < lat. gignere – a naște]. Vezi definitia »

KILOMETRÁ vb. I. tr. A marca cu borne (așezate din kilometru în kilometru etc.) distanțele de-a lungul unei șosele, al unui drum etc. [< fr. kilométrer]. Vezi definitia »

FARFARÁ, farfarale, s. f. (Fam. și peior.) Flecar, palavragiu; persoană care duce vorba de colo-colo, care deformează conținutul spuselor cuiva și le transmite astfel altora. – Din tc. farfara. Vezi definitia »