ERECTÓR adj.m. (Despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. // s.n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. [< fr. érecteur]. Vezi definitia »

TRASATÓR, -OÁRE s.m. și f. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. // s.n. Trasor (1). [< trasa + -tor]. Vezi definitia »

RADIOCONDUCTÓR s. n. corp care, sub influența undelor electromagnetice, devine conductor de electricitate. (< fr. radioconducteur) Vezi definitia »

TENDÓR s. n. dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare. (< fr. tendeur) Vezi definitia »

REGLÓR s. m. tehnician care reglează mașini, unelte, dispozitive etc. (< fr. régleur) Vezi definitia »