POLEMOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază cauzele războaielor, diferitele forme sub care se manifestă războiul ca fenomen social, funcțiunile și efectele sale, cu scopul de a trage concluzii asupra evitării războaielor. [Ge. -iei. / < fr. polémologie, cf. gr. polemos – război, logos – știință]. Vezi definitia »

CITOMEGALÍE s. f. creștere exagerată a unor celule sub acțiunea unor factori externi, chimici sau inframicrobieni. (< fr. cytomégalie) Vezi definitia »

ATANASIE, Anghel (c. 1665-1713, n. Ciugud, jud. Alba), clreric român. Mitropolit ortodox al românilor din Transivania, a acceptat în 1698, unirea cu Biserica romano-catolică în condițiile menținerii vechiului rit și ale egalității în drepturi dintre preoții români și clerul catolic, devenind episcop unit (greco-catolic) al națiunii române din Transilvania și părțile alipite (1701-1713). Din timpul păstorii sale încep românii ardeleni să frecventeze școlile catolice din Transilvania, Viena și Roma. Vezi definitia »

CHERATOMEGALÍE s. f. anomalie congenitală caracterizată prin dimensiunea excesivă a corneei. (< fr. kératomégalie) Vezi definitia »

OPOTERAPÍE s. f. tratament cu sucuri extrase din glandele sau din țesuturile animale sănătoase pentru combaterea bolilor organelor ori ale țesuturilor corespunzătoare la om; organoterapie. (< fr. opothérapie) Vezi definitia »