COMANDITÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) căruia i se comanditează un capital, care răspunde nelimitat pentru gestiune. [Cf. fr. commandité]. Vezi definitia »

VÂRCÁT, -Ă, vârcați, -te, adj. (Reg.) Cu dungi, dungat, vărgat. – Din vârcă + suf. -at. Vezi definitia »

SFĂRÂMÁT¹ s. n. Sfărâmare. [Var.: sfărmát s. n.] – V. sfărâma. Vezi definitia »

CONCORDÁT s. n. 1. tratat, convenție între un stat și papă. 2. înțelegere între un comerciant debitor și creditorii săi, privind modul și termenele de stingere a datoriilor. (< fr. concordat, lat. concordatum) Vezi definitia »

TITRÁT, -Ă, titrați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a obținut un titlu în urma absolvirii unei instituții de învățământ superior. 2. Adj. (Despre soluții) A cărei concentrație a fost determinată prin analiză. – Din fr. titré. Vezi definitia »