LÍRIC, -Ă, lirici, -ce, adj. 1. (Mai ales despre poezii) Care exprimă direct stări afective personale, sentimente intime. ♦ (Substantivat, f.) Poezia lirică (1), genul poetic liric. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea operelor lirice (1) ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci etc. 2. Care aparține poeziei (sau literaturii) lirice (1), care este caracteristic poeziei lirice, privitor la poezia lirică. ♦ (Despre scriitori; adesea substantivat) Care scrie poezii lirice (1) sau literatură lirică. ♦ Fig. Sentimental, emotiv, sensibil; plin de entuziasm, exaltat. 3. Care aparține muzicii de operă, referitor la muzica de operă. ♦ (Despre voce) Care se caracterizează prin sonoritate dulce, lipsită de încordare, prin mobilitate; (despre cântăreți) care are o astfel de voce. – Din fr. lyrique. Vezi definitia »

AERONAÚTIC, -Ă, aeronautici, -ce, adj. Care aparține aeronauticii, privitor la aeronautică. – Fr. aéronautique. Vezi definitia »

asiátic (asiátică), adj. – Din Asia. – Var. (înv.) asiaticesc, asi(e)an. Din Asia. Cu forma înv. apare din sec. XVI; cealaltă formă modernă, din lat. asiaticus. Vezi definitia »

BRITÁNIC, -Ă, britanici, -e, adj., s. m. și f. Englez. – Fr. britannique. Vezi definitia »

năzárnic, năzárnică, adj. (reg.) 1. (despre oameni) căruia i se năzare ușor; bănuitor, temător. 2. (despre cai) sperios, fricos. Vezi definitia »