Definita cuvantului destrăbălare
DESTRĂBĂLÁRE, destrăbălări, s. f. Faptul de a se destrăbăla, de a fi destrăbălat; desfrâu, dezmăț. – V. destrăbăla.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu destrăbălare
DEZONOÁRE s. f. Lipsă de onoare; necinste; p. ext. ocară, rușine. – Din fr. déshonneur. Vezi definitia »
anuntare Vezi definitia »
OSIFICÁRE s.f. Acțiunea de a se osifica și rezultatul ei; osteogeneză; osificație. [< osifica]. Vezi definitia »
DEXTRINIZÁRE s.f. Procesul de transformare a amidonului în dextrine. [Et. incertă]. Vezi definitia »
PĂLĂTUÍRE, pălătuiri, s. f. v. PĂLĂTUI. – [DLRM, DAR] Vezi definitia »