TUG, tuguri, s. n. Unealtă folosită în tăbăcărie pentru lustruitul pieilor. Vezi definitia »

CHILȘÚG s. n. (Înv.) Bani, avere. – Magh. költség. Vezi definitia »

vălúg (reg.) s. n. / s. m., pl. vălúge / vălúguri / vălúgi Vezi definitia »

LUCIFÚG, -Ă adj. fotofob. (< fr. lucifuge, lat. lucifugus) Vezi definitia »

INSECTIFÚG, -Ă adj., s.n. (Substanță) care îndepărtează insectele datorită mirosului, gustului sau culorii sale. [< fr. insectifuge, cf. lat. insectum – insectă, fugare – a fugări]. Vezi definitia »