DOXOLOGÍE s.f. Moment în liturghia creștină în care se face glorificarea lui Cristos. [Gen. -iei. / < fr. doxologie, cf. gr. doxa – glorie, logos – vorbire]. Vezi definitia »

OSCULÁȚIE s. f. (Mat.) Contact mai strâns decât contactul de tangență între o curbă sau o suprafață și altă curbă sau suprafață. – Din fr. osculation. Vezi definitia »

sufozie = antrenarea de material fin din fundație prin infiltrații; proces de spălare și transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor subterane (DEX – sufuziune-geol) Vezi definitia »

MACROMETEOROLOGÍE s. f. studiu al proceselor și fenomenelor meteorologice la scară planetară, a unor regiuni foarte întinse. (< fr. macrométéorologie) Vezi definitia »

LUSTRÁȚIE s.f. Ceremonie prin care cei vechi purificau o persoană, un câmp etc. [Gen. -iei, var. lustrațiune s.f. / cf. fr. lustration, lat. lustratio]. Vezi definitia »