FUSTANGÍU, fustangii, s. m., adj. (Fam.) (Bărbat) afemeiat. – Fustă + suf. -angiu. Vezi definitia »

PANARÍȚIU s. n. inflamație a țesuturilor din jurul unghiilor. (< lat. panaricium) Vezi definitia »

ASÉDIU, asedii, s. n. Încercuire și atacare cu forțe armate a unui loc întărit, pentru a-l cuceri. ◊ Stare de asediu = regim instituit în unele state, în împrejurări considerate drept excepționale, care constă în suspendarea libertăților democratice și în acordarea unor drepturi speciale poliției, armatei etc. – Din it. assedio. Vezi definitia »

PERIODÓNȚIU s. n. țesut care înconjură dintele; parodonțiu moale; parodont, periodont. (< engl. periodontium, germ. Periodontium) Vezi definitia »

COLÓDIU s.n. Soluție obținută prin dizolvarea nitrocelulozei într-un amestec de alcool și eter. [Pron. -diu. / < fr. collodion, cf. lat. collodium, gr. kollodes – cleios]. Vezi definitia »