PLONJÓR, (1) plonjori, s. m., (2) plonjoare, s. n. 1. S. m. (Rar) Scafandru. 2. S. n. Aparat electric confecționat din oțel inoxidabil, care servește la încălzirea, în timp foarte scurt, a unei cantități mici de lichid, prin scufundare în acel lichid. – Din fr. plongeur. Vezi definitia »

IZVODITÓR, izvoditori, s. m. (Înv.) Cronicar; p. gener. scriitor, autor. – Izvodi + suf. -tor. Vezi definitia »

GUDRONATÓR s. n. mașină de lucru pentru gudronarea șoselelor. (< rus. gudronator) Vezi definitia »

ÎNCHIZĂTÓR, -OÁRE, închizătoare, s. n., s. f. 1. S. n. Dispozitiv de împingere și închidere a cartușelor în magazia unei arme de foc. 2. S. f. Dispozitiv sau mod de închidere a unui obiect. [Pl. și; (2) închizători] – Închide + suf. -ător. Vezi definitia »

COORDONATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care îndeplinește o funcție de coordonare. II. adj. conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de coordonare. III. s. n. aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. (< fr. coordonnateur) Vezi definitia »