Definita cuvantului despărțire
DESPĂRȚÍRE, despărțiri, s. f. Faptul de a (se) despărți. 1. Separare; momentul când cineva se desparte de altcineva sau de ceva; timpul cât cineva stă despărțit; despărțit1. 2. Divorț. 3. Diviziune, împărțire, segmentare. ♦ (Concr.) Despărțitură. ♦ (Înv.) Circumscripție (polițienească sau administrativă); p. ext. localul unde erau instalate birourile unei circumscripții. – V. despărți.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu despărțire
APPOLLINAIRE [apolinér], Guillaume (pseud. lui Wilhelm Apollinaris de Kostrowitski) (1880-1918), poet și critic de artă francez. Precursor al suprarealismului și promotor al cubismului. Poezia lui, caracterizată prin lirismul și suplețea expresiei, magia muzicală a versului, varietatea tonurilor și căutărilor formale („Alcooluri”, „Caligrame”) a influențat considerabil dezvoltarea liricii moderne europene. Vezi definitia »
AUTODEZVOLTÁRE s.f. Creștere, dezvoltare prin sine, de la sine. [Pron. a-u-. / < auto1- + dezvoltare]. Vezi definitia »
zdrobíre s. f., g.-d. art. zdrobírii; pl. zdrobíri Vezi definitia »
AUTOELOGIÉRE, autoelogieri, s. f. Acțiunea de a se autoelogia. [Pr.: a-u-to-] – V. autoelogia. Vezi definitia »
a băga la înaintare expr. a pune pe cineva să facă ceva în locul tău. Vezi definitia »