EXTIRPATÓR, -OÁRE adj. Care extirpă, care scoate. // s.n. Unealtă mecanică care servește la smulgerea buruienilor dintr-un teren de cultură și la reafânarea superficială a solului. [Cf. fr. extirpateur]. Vezi definitia »

ADULATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. lingușitor. (< fr. adulateur) Vezi definitia »

nenăviditór, nenăviditoáre, adj., s.m. și f. (înv.) (persoană) care nutrește ură, care urăște (pe cineva). Vezi definitia »

ctítor (ctítori), s. m. – Fondator, persoană care construiește și înzestrează o biserică. – 2. Fondator, organizator. – 3. (Trans. și Munt.) Econom, curator al unei biserici. – 4. (Trans., înv.) Tutore. Gr. ϰτίτωρ, în parte prin intermediul sl. ktitorĭ, cf. Vasmer, Gr., 65 și 85. – Der. ctitoră, s. f. (fondatoare); ctitori, vb. (a funda); ctitorie, s. f. (fondare); ctitoricesc, adj. (de fondare); ctitornicie, s. f. (fundație; pisanie). Vezi definitia »

LABRADÓR s.m. (Liv.) Plugar (în Spania). [< sp. labrador]. Vezi definitia »