blat (-ți), s. m. – (Arg.) Tovarăș, amic. Rus. blat „mită” (Unbegaun, BL, IX, 103), cf. po blatu „în mod ilegal”, blatnoi „de jargon”. Iordan, BF, II, 208, îl relaționa direct cu germ. Blatt „foaie” cf. Graur, BL, VI, 141. – Der. blătui, vb. (Arg., a cădea la învoială). Vezi definitia »

SCHEUNÁT s. n.] Scheunare, chelălăit. [Pr.: sche-u-] – V. scheuna. Vezi definitia »

PRESCURTÁT, -Ă, prescurtați, -te, adj. (Despre texte) Al cărui volum a fost redus; (despre cuvinte, titluri etc.) abreviat. – V. prescurta. Vezi definitia »

FENOLÁT, fenolați, s. m. Sare a unui fenol obținută prin înlocuirea hidrogenului din grupa hidroxil cu un metal. – Din fr. phénolate. Vezi definitia »

NECONDIȚIONÁT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + condiționat (după fr. inconditionné). Vezi definitia »