CAPELÁ vb. I. tr. (Mar.) A lega un cablu sau o parâmă de un catarg, de o vergă. [< fr. capeler]. Vezi definitia »

RANTOALÁ vb. tr. 1. (arte) a restaura pânza uzată a unui tablou prin lipirea ei pe o pânză nouă. ◊ a dubla, a face ca două materiale să intre în contact după ce s-au uscat pe ele cleiurile cu solvenți cu care au fost unse. 2. a transporta culorile pe o nouă pânză. (< fr. rentoiler) Vezi definitia »

REUTILÁ vb. tr. a utila din nou, a înzestra cu noi utilaje. (< re¹- + utila) Vezi definitia »

(La vechii greci) impietate, negare sau ofensa adusa zeilor. Vezi definitia »

CIZELÁ vb. tr. 1. a lucra, a ciopli, a orna cu dalta. 2. (fig.) a șlefui; a înfrumuseța (o operă, o scriere etc.). (< fr. ciseler) Vezi definitia »