PERORÁNT, -Ă s.m. și f. (Rar) Cel care vorbește mult; amator de discursuri. [< perora]. Vezi definitia »

ANCOMBRAMÉNT s.n. (franțuzism) Îngrămădire care împiedică trecerea. ♦ (Tehn.) Spațiul ocupat de un obiect din punctul de vedere al gabaritului. [< fr. encombrement]. Vezi definitia »

CONVALESCÉNT, -Ă s.m. și f. Bolnav în convalescență, pe cale de a se însănătoși. [< fr. convalescent, cf. lat. convalescens]. Vezi definitia »

SEMIDEPONÉNT adj.n. (În limba latină) Verb semideponent = verb activ ca sens, care se conjugă la timpurile și la modurile derivate din tema prezentului după normele diatezei active, în timp ce la celelalte are forme de conjugare pasivă. [< it. semideponente]. Vezi definitia »

ACRESCĂMẤNT s.n. (Jur.) Creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane sau a renunțării lor. [După fr. accroissement, de la crește]. Vezi definitia »