Definita cuvantului diatonică
DIATÓNICĂ, diatonice, adj., s. f. 1. Adj. (în sintagma) Gamă diatonică = succesiune naturală de mai multe sunete muzicale aflate la distanță de tonuri și semitonuri. 2. S. f. Structură melodică formata din tonuri și semitonuri. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatonique, lat. diatonicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu diatonică
NEGHINÍȚĂ, neghinițe, s. f. Diminutiv al lui neghină; neghinuță. – Neghină + suf. -iță. Vezi definitia »
LIBELÚLĂ s.f. Insectă din ordinul ortopterelor, cu corpul lung și subțire și cu aripile străvezii; (pop.) calul-dracului. [< fr. libellule]. Vezi definitia »
UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spițe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). Vezi definitia »
TRIÉRĂ s.f. Navă de război grecească cu trei rânduri de vâsle suprapuse; triremă. [Pron. tri-e-. / < fr. trière, gr. trieres]. Vezi definitia »
GÚRNĂ, gurne, s. f. (Mar.) Parte curbă a carenei care leagă fundul cu pereții verticali ai unei nave. – Cf. engl. gurney. Vezi definitia »