Definita cuvantului calmuc
CALMÚC, -Ă, calmuci, -ce s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Regiunii Calmuce. 2. Adj. Care aparține Regiunii Calmuce și populației ei, privitor la această regiune și la populația ei; calmucesc.3. S. f. Limbă din familia altaică, ramura mongolă, vorbită de calmuci. – Din rus. kalmyk.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu calmuc
ciulúc, ciulúcuri, s.n. (înv.) loc deșert, pustietate. Vezi definitia »
mertúc, mertúci, s.m. (reg.) proprietar de puține oi asociat la o stână comună. Vezi definitia »
buclúc (buclúcuri), s. n. – 1. (Banat) Bălegar, îngrășămînt. – 2. (Mold.) Bunuri gospodărești, obiecte casnice. – 3. Necaz, neplăcere, încurcătură. – Var. bocluc. Tc. bokluk „bălegar” și „ceartă” (Șeineanu, II, 53; Lokotsch 329; Ronzevalle 53), cf. sb. bokluk „murdării”, bg. bokluk „bălegar”. Roesler 590 îl derivă incorect din tc. boklu „care face cute”. – Der. buclucaș, adj. (certăreț, gîlcevitor). Vezi definitia »
TUZLÚC, tuzluci, s. m. (Înv. și arh.) Ghetră de aba, încheiată la spate cu copci sau cu șireturi, care se purta peste ciorapi și apoi se băga în cizme; (azi reg.) ciorapi groși (cu sau fără talpă) care se poartă la țară. – Tc. tozluk. Vezi definitia »
tulúc (-ci), s. m. – Vițel, juncan. – Var. tulucan. Mag. tulok (Tiktin). În Trans. Vezi definitia »