ștófe s.f. pl. (reg.) rămășițele merelor tescuite. Vezi definitia »

AUTODAFÉ s. n. 1. ceremonie de ardere pe rug a ereticilor condamnați de inchiziție. 2. ardere, nimicire prin foc. (< fr. autodafé, port. auto da fé, act de credință) Vezi definitia »

AUTODAFÉ, autodafeuri, s. n. Ardere pe rug la care erau condamnați, în timpul inchiziției, cei socotiți eretici; p. ext. ardere, nimicire prin foc. [Pr.: a-u-] – După fr. autodafé. Vezi definitia »

NÍFE s. n. parte centrală a Pământului, din nichel și fier; barisferă. (< fr. nifé) Vezi definitia »

TARTÚFE s.m. (Liv.) Tip uman ipocrit, fățarnic. [Pron. -tüf, var. (după alte surse) tartuf. / < fr. tartufe, cf. Tartufe – personaj din piesa omonimă a lui Molière]. Vezi definitia »