PĂMÂNTÍU, -ÍE, pământii, adj. (Despre fața omului) De culoarea pământului; cadaveric, palid, livid. – Pământ + suf. -iu. Vezi definitia »

DINOTÉRIU s. m. proboscidian uriaș fosil, erbivor, asemănător elefantului, cu doi fildeși curbați pe maxilarul inferior. (< fr. dinothérium) Vezi definitia »

KÁLIU s.n. Potasiu. // (În forma kali-) Element prim de compunere savantă cu sensul „(referitor la) potasiu”, „de potasiu”, „potasic”. [Pron. -liu. / < germ. Kalium]. Vezi definitia »

PEDILÚVIU s.n. (Liv.) Baie de picioare. [< fr. pédiluve, cf. lat. pes – picior, luere – a spăla]. Vezi definitia »

SIGÍLIU s. n. 1. pecete, ștampilă. 2. (fig.) caracter distinctiv, marcă, însemn. (< lat. sigillum) Vezi definitia »